Cu excepția câtorva cazuri aberante, omul nu înclină spre bine : ce zeu l-ar îmboldi să o facă? El trebuie să se învingă, să-și calce pe inimă pentru a putea săvârși cel mai mărunt act necontaminat de rău. De fiecare dată când izbutește, îl provoacă, îl umilește pe creatorul său. Iar dacă i se întâmplă să fie bun nu prin efort sau din calcul, ci prin natură, o datorează unei neatenții a cerului: se situează în afară ordinii universale, nu era prevăzut în niciun plan divin. Nu se știe care e locul lui printre ființe, și nici măcar dacă e o ființă. Să fie un spectru? – Cioran – Demiurgul cel rău În fiecare seară, ne învățau cum să ne facem rugăciunea.  - Închinați-vă…